PÒROS SERIES
EN
The works of this series are made in the limiting context of the first year of the pandemic, during a residency in Italy, in a sculptor's studio. They consist of marble or travertine cross sections, found on the beaches of the Adda River in Lodi, as a result of alluvium. The pieces are selected based on their shape, then cleaned of algae and impurities that prevent the shade to be discerned, and later ground only on the transverse side to discover their natural color but without intervening upon the form which the water gave in time to the fragments that came, most likely, from constructions. As a next step, they are perforated with a column drill of variable dimensions, from 1 to 10 mm. The precision of the perforation is important, and equally important is to control manually, on the moment, the depth and the distance between pores. I work intuitively, without planning these parameters in advance. The irreversibility of the gesture is essential in the process, and the result is a fragile dot graphism, brought as close as possible to the border between material and non-material, which allows the eye to survey the space and the mind to transcend it.
Having a graphics training and, implicitly, an inclination to work mainly with paper, my first interaction with marble gave me the sensation of a strong matter with a hard-to-reach personality. My main preoccupation was to test its limits, to dematerialize it through metamorphosis. I am interested in the fragility and limits of matter, the way the light passes through it, the cohabitation of the invisible with the visible, and the perception of emptiness and fullness. The association with the epidermis, with the texture of the skin pores, is not casual, as it references my conceptual curiosity regarding the dialogue between inside and outside, embedding and disembedding.
The works are proposed as fragments of the existence as a whole, divided maps of reality which involve meditation. They question the concept of the limit, so familiar to this world, in dialogue with overcoming, referring to the Greek noun PORÒS, which, in addition to pore, means crossing or passage, which implies the road and the path.
RO
Lucrările din această serie sunt realizate în contextul limitator al primului an de pandemie, pe perioada unei burse în Italia, în atelierul unui sculptor. Constau în secțiuni transversale de marmură sau travertin, găsite pe plajele râului Adda din Lodi, aduse de aluviuni. Bucățile sunt selectate după formă, curățate de algele și impuritățile ce nu permit distingerea nuanței, apoi sunt șlefuite doar pe partea transversală pentru a le descoperi culoarea naturală, dar fără a interveni asupra formei pe care apa a dat-o în timp fragmentelor provenite, cel mai probabil, din construcții. După aceea sunt perforate cu un burghiu pe coloană de dimensiuni variabile, de la 1 la 10 mm. Precizia perforării este importantă și la fel de mult contează să controlez manual, pe moment, adâncimea și distanța dintre pori. Lucrez intuitiv, fără a planifica în prealabil acești parametri. Ireversibilitatea gestului este esențială în proces, iar rezultatul este un grafism punctiform fragil, dus cat mai aproape de limita dintre material si nonmaterial, ce permite ochiului traversarea spațiului și minții depășirea acestuia.
Având o formație de grafician și, implicit, o tendință de a lucra preponderent cu hârtia, la primul contact cu marmura am avut senzația unei materii puternice, cu o personalitate greu de abordat. Preocuparea principală a fost să îi testez limitele, să o dematerializez prin metamorfozare. Mă interesează fragilitatea și limitele materiei, modul cum lumina o străbate, coabitarea invizibilului cu vizibilul, și percepția asupra golului și plinului. Asocierea cu epiderma, cu textura porilor pielii, nu este întâmplătoare, pentru că tratează curiozitatea mea conceptuală în legătură cu dialogul dintre interior și exterior, înglobare și anglobare.
Lucrările sunt propuse ca fragmente din totalitatea existenței, hărți divizate ale realității ce se cer meditate. Ele chestionează conceptul de limită, atât de familiar acestei lumi, în dialog cu depășirea, făcând trimitere către substantivul grec PORÒS, care, pe lângă por, înseamnă strabatere sau traversare, ce implică drumul și calea.